Simona, Andrei si Teo sunt prietenii mei cum sunteti si voi. Maine, ne vedem cu totii la vernisaj. Fireste ca vin si eu. Sala este in Palatul Parlamentului, in stanga intrarii dinspre statia de metrou Izvor. Treceti de poarta, salutati pe soldat si ii spuneti ca mergeti la expozitia foto, daca va intreaba, apoi strabateti curtea si intrati. Sa aveti buletinul la voi.
Va asteptam.
Joi 5 Martie 2009 de la ora 18, Palatul Parlamentului, Sala de Expozitii “Constantin Brancusi.” Prezinta: Mihai Oroveanu si Cristian Lascu.
Bine ati venit, Welcome … in lumea pe care v-o prezentam prin trei perechi de ochi.
Welcome este urarea de bun venit cea mai raspindita pe lume, iar cind te invit sa vezi lumea, ce alta urare as putea sa-ti adresez ?
Welcome in lumea mea, a ochilor Simonei… Te miri ca intotdeauna vei privi in jos ? Asa simt eu ca putem vedea lumea, privind cu respect in jos. La locuri sculptate in bronz sau fonta, cu nume sonore si cu traditiile civilizatiei atotcuceritoare. Priveste alaturi de mine in jos, vezi virfurile timide ale picioarelor calatorului si viseaza la ceea ce era in jurul meu atunci.
Welcome in lumea mea, a ochilor lui Teo… Te miri ca ma uit la detalii ? Ca nu imprim contextul in lucrurile si fiintele mici. Ele n-au nevoie de context. Ele sint de pretutindeni si sint pretutindeni. Banale si paradoxale deopotriva. Detaliile lumii, detalii plastic-frumoase, chiar si atunci cind reprezinta lucruri simple, ori urite, ori nemaivazute. Concetreaza-te o clipa pe lumea detaliilor si gusta-le savoarea. Apoi aseaza-le in peisaj cu ochii mintii tale. Aseaza-le acolo unde ti-ai dori tu sa fie si bucura-te de ele.
Welcome in lumea mea, a ochilor lui Andrei … Te miri ca te port prea repede prin lume ? Ca nu stau sa-ti arat si orizontul din stinga sau din dreapta, ca niciodata nu panoramez. Nu-i necesar. Orizontul dinaintea ochilor mi-a fost indeajuns de surprinzator si pentru ca imi place sa-mi impart indeaunsul cu tine, ti l-am adus. Uneori e marginit doar de cer, alteori in el se inghesuie case, forme ciudate din fier. Alteori in orizontul acela apar oameni, oameni de dincolo de mari si tari. Dar apar si pasarile de linga casa ta, pe peretii casei lor, din celalalt capat al lumii. Pentru ca lumea mea este intreaga lume, cu cit mai indepartata si mai exotica, cu atit mai bine. Cuprinde-o si asaza in ea lucrurile mici, priveste-ti prin ea virfurile degetelor de la picior, si pastreaz-o.
Prin trei perechi de ochi, iti uram « Welcome » in lumea noastra : viseaza-o alaturi de noi, bucura-te de ea alaturi de insotitorii tai, si pastreaza-o ! Noi ne vom duce sa cautam pentru tine alte lumi, sa le visezi, sa te bucuri de ele, sa le pastrezi…
Welcome in lumea noastra !
Andrei, Simona, Teo
