Elena Basescu – printesa de Romania

Posted by | Posted in Uncategorized | Posted on 25-02-2008

22

Elena Basescu a fost astazi aleasa in functia de secretar general al partidului prezidential cu o majoritate atat de covarsitoare incat l-ar face invidios pana si pe Nicolae Ceausescu.
Pentru ca daca printisorului Nicu Ceausescu i-au trebuit ani ca sa ajunga prim secretar la Sibiu, printesei Luxsten i-au trebuit cateva silicoane ca sa ajunga mostenitoarea coroanei basesciene. Plus esecul Ioanei, care l-a vrut pe Bodo nu lautarul Curtii, ci print consort marca inregistrata Radu Duda.

Majestatea sa Traian Intaiul acest Popey Marinaru’ mesianic a demonstrat inca odata ca mancatul de spanac da bine la popor si nu ar strica sa-si lanseze la apa fiica cea mica si desteapta specialista in citititul reclamelor luminoase din Cluburile mondene de unde pulsul natiunii se ia cel mai bine. Pentru ca daca felatia la licuriciul cel mare se face la Golden Blitz, n-ar strica ca invataturile tatucului sa fie probate in high-life-ul bucurestean.

Inflacarata de succesul tatucului ,mondena faptura, s-a dat de trei ori peste cap, a mancat jaratec si s-a transformat nu in roaiba domneasca, ci in ditamai fecioara politica de mare viitor devenind Elena a II-a a Romaniei in Epoca Basescu. Ba mai mult, Elena noastra a priceput echidistanta politica mai bine decat Majestatea Sa, si s-a dezverginat ideologic cu sfaturile PSD-iste ale odraslei lui Hrebenciuc.

Cat timp au vizitat Parisul, orasul en titre al beizadelelor, Elena a invatat de la Andrei, ca politica este un manechin cu implanturi in buze si tot ce conteaza la un discurs electoral este sa nu confunde microfonul amvonului cu obiectul metafizic care provoaca placeri nemasurate, oratoric vorbind. Discursul Elenei Basescu va fi inclus in scurt timp in manualele alternative de istorie a Romaniei: Play-Boy, Hustler si Bordel. Victoria sa fulminanta va constitui un exemplu pentru politicienele mamei Zina Dumitrescu.

Romania are de astazi o printesa. Si chiar daca regele nu a murit, traiasca Elena.

POST SCRIPTUM:
Pe blogul Elenei I au aparut afirmatii calomnioase prin omisiune. Blonda Elena , referindu-se la resuscitarea lui Adrian Nastase, deplange lipsa de politicieni noi pe scena politica. Este inadmisibil sa fi uitat de Elena a II-a, care spiritual e mai blonda decat originalul si mult mai de anvergura. Pana la urma menstruatia e de sange albastru, ce Dumnezeu. Iar sangele apa nu se face.

Cupluri

Posted by | Posted in Uncategorized | Posted on 23-02-2008

12

Ideea de cuplu. Iubirea oferita in exclusivitate celuilalt, care se extrage din specia comuna, devenind alesul, norocosul sau pur si simplu, El. Altruismul meu usor lasciv este confiscat. Libertatea mea este grav diminuata. In numele iubirii aleg sa-I apartin. Devin produs haute couture dupa ce am fost pret-a-porter atatea sezoane. Ciudata senzatie. Fara a fi colectionata, capat aspecte filatelice. Clasorul are coperti de piele seamana cu un Codex sau poate cu o Biblie. Sau cu un tratat de psihiatrie.

Domesticirea omului incepe in cuplu. Trezirea instinctelor se va consuma tot aici. Universul se transforma prin implozie in microcosmosul casnic. Stereotipia ia locul insolitului iar dorinta se transforma in datorie. Pasiunea primelor preludii estompata in deja-vu-ul pacatului originar ispasit. Fututul inregimentat, complezent si binecuvantat de vocea efeminata a preotului care conchide fatalist: ,,pana cand moartea va va desparti’’.

Am devenit cuplu. Imi place ideea. E funky. Sa izbavim acest concept de prejudecata lentorii. La dracu, fututul este pana la urma o chestie asezata iar SIDA ne-a limitat deraparile pe contrasensul iubirii. Maria Magdalena e mitraliata si trimisa in icoane. Imi sta bine in pijamale cand postludiul inseamna ,,va dorim vizionare placuta’’.

Uneori as vrea sa fiu Marie Curie si sa am pizda iradiata…

Nietzsche este mort. Semnat Andaa

Posted by | Posted in Uncategorized | Posted on 19-02-2008

12

Paradoxal sau nu, in ultimul timp am o ciudata aplecare spre cele sfinte. Sunt bulversata de un lung sir de introspectii, bulimice as putea spune, cu final neasteptat. Stiu ca Dumnezeu exista. Fireste ca da. Chiar daca iconografia crestina ni-l infatiseaza ca pe un macho atemporal cu aureola in spaclu estompat, Dumnezeu isi face zilnic operatii estetice. Chiar si de schimbare de sex. Freud, fiind dupa chipul si asemanarea Sa, ar putea sa-l psihanalizeze in Cerul Lui ca un urias cabinet psihiatric. Dumnezeul invertit in Androgin. Ce ciudat. Virilitatea Lui transformata in anus contra naturii. Haremul lui Dumnezeu, aceasta lume antamata Diavolului, ar cadea in depresie. Armaghedonul acestei planete : Nietzsche era beat, Dumnezeu traieste bine mersi intr-un paradis gay si o face cu Dracul. Trebuie sa-l salvez prin propria mea asceza. Abstinenta tarfei – penitenta suprema a capului Sfintei Treimi. Am hotarat zilele trecute sa ma spovedesc unui duhovnic. Ancorata in trivialitatea teluricului si antropofaga (transubstantierea este doar un mic dejun frugal) am o singura sansa. Pana la rastignirea mea din ratiuni altruiste trebuie sa decelez semiotica discursului preotilor. Ca sa iei un medicament trebuie sa ai o reteta si, daca ea e compensata de Dumnezeu, trebuie emisa de monah. Birocratia iertarii este invers proportionala cu pacatul originar. Ispasirea este un ritual dupa cum Sodoma si Gomora sunt in intravilanul proniei divine.

O prietena mi-a gasit un calugar. Macaragiu de formatie, aerul inaltimilor l-a transformat intr-un ingeras cu nori in calcaie. Nu a avut revelatii, transcendenta sa fiind usor apocrifa. A fost incercat de diavol si, dupa ce a divortat, s-a retras la o manastire, nu conteaza care si unde se afla. Doar biserica se afla in sufletul nostru. Dumnezeu se pare ca nu a calcat prin acele locuri, drept pentru care, parintele s-a reorientat. Gnostic ca un bogumil se reintoarce in caminul conjugal. Fara a-l citi pe Marcion din Sinope propovaduieste Invatatura cu ajutorul nevestei, aceasta pe post de portar. Charisma lui ca un carlig de macara ridica suflet dupa suflet din dana insalubra si dupa o deratizare sumara le aseaza usor pe pamantul fagaduintei. Peregrinarile la casa lui din centru Bucurestiului il transforma intr-un calugar urban. Este ceea ce vreau, este ceea ce imi place. Prefer sa ma spovedesc unui raspopit decat sa-l excit cu pacatele mele pe Simon Stalpnicul. Trebuie ca, impreuna, sa-l ridicam pe Dumnezeu. Ce dracului?! bratul macaralei este in levitatie. Veste tragica. Astazi calugarul a murit. Ciudata razbunare al lui Nietzsche.

KOSOVO

Posted by | Posted in Uncategorized | Posted on 18-02-2008

22

Kosovo. Campia Mierlei sau aerul care se canta. Pamantul sacrosant al Serbiei. Serbia, singurul prieten al Romaniei dupa Marea Neagra. Kosovo si-a declarat astazi independenta in aplauzele marilor puteri. Am putea spune ca este al doilea stat creat pe criterii etnice din lume, primul fiind Israel.

Pe plaiurile mioritice, unde neatarnarea si independenta sunt declamate numai in perioada alegerilor, se tace malc. Basescu, Tariceanu si Cioroianu se bat in declaratii contradictorii. Romania ba nu recunoaste noul stat fantoma dar trimite 5000 de soldati in zona, ba va recunoaste statul dar un piculet mai tarziu. Aceasi indecizie romaneasca.

Va amintiti declaratia de politica externa, facuta in Parlamentul Golden Blitz de catre marele Base. ,,Mai bine sa sug pula la un licurici mare decat la mai multi licurici mai mici.’’ Si iata ca o sugem de atunci cu ejaculare inclusa, ba ne si place daca suntem putini sodomizati.

Independenta Kosovo a creat un precedent periculos. Am vazut la stiri cum hortystii se regrupeaza. Fie ca ne place sau nu, Corneliu Vadim Tudor trebuie resuscitat sau reinventat. Vadim a fost singurul care a tinut fiara hortysta in lesa. Prin articolele sale ,,Atentie la Ungaria’’ si Revista Romania Mare, prin partidul pe care l-a creat. Din pacate PRM a avut la europarlamentare cat Lazlo Tokes. Ciudat nu-I asa.

Sa-l ia dracu pe ala care se culca pe o inima de sarb/
N-o sa doarma nici macar o secunda/
O sa strige catre pasarea cea mare /
Care tine loc de cer in Serbia/
Ma sufoc..ma sufoc /
Iar pasarea ii va raspunde/
Acesta nu e un aer pentru respirare/
Acesta este un aer care se canta…

E liniste in marele oras. Incepe campania electorala. Ce ne mai pasa noua de Serbia. Important e s-o sugem pana la victoria finala. Apropos, imi fac cerere pentru pasaport directia Sf Gheorghe. Cum se spune la ,,viza’’ in maghiara?

Fututul ca o salvare

Posted by | Posted in Uncategorized | Posted on 07-02-2008

27

Interesanta viata de dezradacinata. Oamenii devin buni, solidari si amabili. Altruismul lor este devastator. Ma simt sprijinita. Nu sunt singura pe planeta Pamant. Dog Ville este doar un film. Eu traiesc in realitate. Marele oras mi se dezvaluie fara sa i-o cer. Oamenii sunt la fel peste tot chiar daca pielea lor nu miroase a sare, nisip si a sperma spalata de mare. Oamenii sunt inca buni cu mine. Si asta pentru ca vor sa ma salveze.

Ideea salvarii de la un pericol iminent sau profetit ca sa zic asa m-a urmarit toata viata. La inceput mi-a placut. Apoi m-am simtit agasata. Acum rad de ma prapadesc.

Verdictul dat de ceilalti este ghilotinant. Fondul este bun dar forma are configuratia iadului. De ce sa fie curva cand poate face lucruri frumoase. Sa se marite, sa aibe casa ei, barbatul ei. Copiii vor fi dusi la spovedit inca din placenta. Pacatul originar tine pana la urma de Mendel si apoi de alti dumnezei. Andaa incepe o viata noua. S-a futut din teribilism. A supt madulare doar ca sa socheze. Andaa are suflet de sfanta. Ce mai incolo si incoace Andaa trebuie salvata. Cu tot cu suflet daca se poate. Altfel, anatema va bantui lumea oamenilor.

Savgaldarea mea continua ca o telenovela. Sunt asaltata cu meniuri vegetariene. Carnea contine agenti cangerigeni chiar daca tot ce imi doresc este sa simt carnea in gura, sa-i musc glandul atat de proteic. Trebuie sa merg la biserica. Preotii sunt stransi in soboruri. Nu in fiecare zi se exorcizeaza curve din blogosfera.

La noapte ma voi fute pana ma ia cu lesinuri. Am ochit deja un vecin. Dupa toate aparentele nu este impotent. Ba chiar as afirma contrariul. Vreau sa ma suga toata. Sa intre cu limba in pizda mea pacatoasa. Sa-mi suga lindicul din care ies fluturi. Vreau sa linga pana in uter. Sa-l calaresc ca o amazoana si sa-l fut in limba pana la cianoza. Apoi sa ma ia pe la spate. Sa intre in pizda mea ca o armata de desant aerian. Sa ma simt salvata, salvata salvata…Deja m-am umezit.

Stare de gratie

Posted by | Posted in Uncategorized | Posted on 06-02-2008

4

In ultimul timp am lasat-o cam moale cu blogul. Din varii motive. O oarecare blazare, o stare generala ambigua, introspectii cu iz psihanalitic, dezradacinare. Ma supun unui interogatoriu incrucisat in care eu sunt invinuita dar si procurorul rau, cu privire de hiena flamanda sau cel bun si intelegator cu ochii umezi ca un duhovnic nonagenar. Ciudata stare de fapt pe care Adaam o numeste ca fiind de gratie iar eu, in imaturitatea mea o numesc pur si simplu stare de dezagregare. Am ajuns in Bucuresti. Metropola unde visurile au nuante de gri iar marea a hotarat sa taca cel putin o perioada. Ce ciudat. Sa pleci de pe plaja unde soarele este mereu in erectie iar singura sirena sunt eu. Sa-mi iau o geanta de umar, sa ma urc in tren spre o destinatie cu destin necunoscut. Nu am venit sa ma fut, nu vreau sa experimentez nimic- demult viata nu-mi mai ofera surprize, nu vreau sa cuceresc lumea, nu vreau sa iubesc. Pur si simplu atat timp cat exista apatrizi lumea e datoare sa serveasca cina in terminalele aeroporturilor. Pentru orgasmul situatiei. Deocamdata sunt intr-un astfel de terminal. Am doar un bilet dus spre locul de oprire dar inca viza nu mi-a fost acordata. Probabil iluziile si visurile au birocratia lor. Prefer carpe diem.Sa evadez in habitacluri, sa merg insotit de calauze prin munti si prin ape. Sa am ascunsa in chiloti harta spre EL Dorado. Sa stau pe o plaja construindu-mi arca cu vedere spre steaua polara. Sa stau si sa astept SOS-urile desenate pe aisberguri… Dar asa cum am spus, marea este departe acum. Lumea nu are nevoie de ajutorul meu, iar poluarea marelui oras duce la incalzire globala iar ghetarii se transforma in inundatii. Asa ca astept cuminte in acest terminal, curioasa nu atat la ce va fi dincolo de usa ci la cine imi va deschide usa, trecandu-ma pragul. M-am trezit transporta, hipnotizata de ,,starea de gratie’’, usor furata din Paludes asa cum imi place mie sa-mi definesc ecosistemul. Nu-mi plac ingerintele in propriul meu sistem de valori, eu conduc ostilitatile, eu imi sunt Oracolul de la Delfi si eu imi stabilesc cvadraturile astrelor. Norocul meu este ca ma am. Talismanul meu sunt doar eu. Asta sunt eu in Paludes. Regina noptii, mangaiata de poezia viermilor si de cantecul broastelor raioase. Mlastina pe care o respect si care ma divinizeaza. Locul unde Dumnezeu isi da foc la vanturi si crede ca a pornit Armaghedonul in timp ce sfintii se tin discret de nas. Paludes. Futaiurile au nume de fete. Paludes. Locul de unde am plecat. Urasc itinerariile initiatice. Contin prea mult hazard si Dumnezeu in plictiseala lui se mai transforma in Acarul Paun. Inca sunt in terminal. Am viza pusa. Cerneala de pe stampila nu s-a uscat. Inca nu as pleca. As mai sta aici, mi-as cumpara bilet spre Paludes. Starea de gratie imi deschide usa. Larg. Ar trebui sa fiu fericita. Pasesc peste prag. O fac singura chiar daca mi-as fi dorit sa fiu trecuta peste el, cu tot cu trena verde-euglena din Paludes.

HOSTEL VILA HELGA

Posted by | Posted in Uncategorized | Posted on 01-02-2008

20

Post atipic. Telegrafic. Poate usor indecent.
Noaptea in Bucuresti. Strada Mihai Eminescu. Nr 182. Un tip. Ziarist la EVZ. Vrea sa ma vada, interviuri, bla bla. Fireste ca vrea sa ma futa. Imi iau in serios rolul de tarfa. La dracu, si ma umezesc instantaneu.
Cobor din taxi. Am intrat intr-o farmacie sa-mi cumpar prezervative. Strada Mihai Eminescu. Merg pe linia de tramvai. Alunec in noapte. Merg. Nici dracu pe strada. Putin imi este frica. N-as risca o posta pe str Mihai Eminescu. La dracu, e un poet. La o intersectie un betiv. ,,Nu va suparati, Hotelul x de pe strada Mihai Eminescu?’’ ,,Baii Mihai Eminescu e maree, bai” ,,Uite aici e strada Toamnei”

Si cand te gandesti ca idiotul dracului statea asteptand vara…Buna seara, Constanta.

Powered by Technorati RSS Feed Google PageRank Checking tool

View My Stats