Stau singura inchisa intre patru pereti. Stau singura inchisa intr-o casa. Singura inchisa intr-un oras. Inchisa in mine. Uneori vorbesc singura ca o retardata. Stau singura si ma gandesc. La ce ma gandesc ?! Ce imi doresc acum ?! Un orgasm, o mana prin par. O mana prin parul pubian dar pubisul e ras si neted. Imi ating clitorisul, imi desfac labiile cu indexul. Degetul adanc infipt in vagin. E iarna. Cel mai de rahat anotimp. Zapada. Gheata. Frigiditatea naturii. Ninge de 4 zile. Sunt blocata si nu ma pot deplasa. Nici chiar degetul asta nu aluneca asa cum trebuie in mine. Asta in varful perioadei de ovulatie. Varful icebergului. Dumnezeu cred ca si-a cumparat sanie si il asteapta pe Noe sa aduca primii reni pe arca lui. Frig solid de parca a inghetat Potopul. Dumnezeu mi-a promis ca ma scoate de aici cu sania lui trasa de reni. Nu exista cablu tv si pana azi nu am avut curent electric. Telefoanele nu au acoperire. E o liniste inghetata. Pot ciopli in ea hotelul singuratatii. Un hotel in care si aburul respiratiei se transforma in turturi. Numai paturi single, transparente, unul deasupra altuia, ca in frigiderul de la morga. Din cand in cand se aude un clopot. Apoi doua. Trei. Patru. Din zone diferite. Cate dracu de biserici are orasul asta ?

Trebuie sa ies de aici. Mai intai ies din camera, apoi din casa. Trebuie sa ies din mine, acum. O iau la dreapta. La capatul strazii fac iarasi dreapta. Munti de zapada. Iar dreapta. Strazile sunt pustii. Doar eu imbracata in geaca mea rosie din puf de pinguin. In fine, fac dreapta. Parca am mai fost pe aici. Sau poate ma insel. Cand totul e alb nu vezi nicio pisica neagra sa te faca sa schimbi drumul sau macar sa te dai cativa pasi inapoi si sa-ti scuipi in san. Piei satana ! Am ajuns acasa. Maine am sa incerc din nou.

Mi-am facut un ceai. Stau singura si ma gandesc. Ma gandesc de ce Noe nu si-a montat dracului spargatoare de gheata si daca a apucat sa ia cu el macar o cutie de masline verzi cu miez de gogosar murat. Un sambure de maslina pentru o ramura potrivita unui cioc de porumbel. Incerc sa adorm. Visez. Alb. Alb. Alb. Iar eu pe un pat single de gheata intr-un hotel de gheata. Ma trezesc. Nu stiu daca e noapte sau dimineata. E atat de alb totul. E frig. Ma pipai. Am obrajii reci, nasul rece. Pana si pizda mea e rece. Rasa si neteda ca la 8 ani.

O iau de la capat. Plec din casa, ies pe poarta, merg pe strada. De data asta fac stanga. Si tot stanga. Munti de zapada. Nicio pisica neagra. Nici macar un caine. Eu imbracata in rosu. Stanga . Acasa. Ceai. Noe nu stie sa patineze. Somn. Alb.Alb.Alb. Visez ca vine primavara si acoperisul hotelului incepe sa se topeasca. Imi e teama sa nu se prabuseasca peste mine. Vreau sa ma ridic si sa fug. Sa ies. Nu ma pot misca. Din tavan picura stropi rosii pe fruntea mea. Sunt fierbinti. Ma trezesc. Sunt lac de transpiratie. Am febra.

Am mers ghidandu-ma dupa clopote. Pana cand le-am incurcat sunetele. Starada la dreapta. Strada la stanga. Bang. Strada la stanga. Bang. Strada la dreapta. Bang la stanga. Bang la dreapta. Este clar. Dumnezeu s-a nascut la Polul Nord direct pe schiuri. Sunt singura in iarna. Ninge. Acum 15 – 20 de ani as fi spus ca ninge ca in povesti. Acum spun ca doar ninge. Acum doar ninge si chestia asta face sa-mi explodeze teasta. Sa o ia dracu de gripa. 4.3.2.1….booom. Si creierii mei vor fi acoperiti de zapada. Munti de zapada.

Am ajuns la o biserica. Sau manastire. Nu stiu care din ele. Prima, a doua, a treia, a patra. Nu imi dau seama. Este acoperita de zapada. Bat la poarta. Vine o femeie intre doua varste. Se misca in relanti. E toata alba. Se uita atent la mine. Nu intelege de ce eu sunt imbracata in rosu, iar zapada nu se atinge de mine. Nici eu nu inteleg. O intreb daca exista si alti oameni in acest oras. Imi raspunde ceva, eram atenta la vocea lui de barbat. E mai alb dincolo de poarta. Mult mai alb. Nici nu stiu unde a plecat barbatul acela. Zapada i-a acoperit urmele.

Ma trantesc in zapada. Dau din maini si picioare ca si cum inot in cer. Fac un inger in zapada din fata acelei biserici sau manastiri. Este bine aici. Este atat de alb totul. Alb. Alb. Alb. Alb. Iar imi arde fruntea. Oare ce temperatura am ?!

Nu stiu de unde a venit. Nu i-am vazut urmele. Erau acoperite de zapada. M-a luat de picioare si m-a tras ca pe o sanie in incinta manastirii sau bisericii sau ce dracu e. E prea multa zapada si nu imi dau seama. Se joaca cu mine. Aud copii razand. Partieeee. E frumos aici. Este alb.

M-a dezbracat incet. M-a mangaiat intre picioare cu mana dreapta. Cu cea stanga mi-a descheiat geaca mea rosie. Nu inteleg ce face. Il intreb dar zapada imi inghite cuvintele. Ma fute acolo. In zapada. Nu stiu daca imi place sau nu. Daca imi este rusine sau nu. Oricum nu ma vede nimeni. Poate doar ingerul meu de zapada. Dar el este dincolo de poarta manastirii. Sau a bisericii. Ma topesc in zapada. Sau poate zapada se topeste in mine. Nu stiu daca imi place sau nu. A terminat repede. Vad sperma gri in picaturi aburinde. Nu stiu de ce zapada nu o acopera. Privesc mai atent. Este ceva rosu in zapada. Este sangele meu. Sange din pizda. Sange in zapada topita.

Am plecat. Sper sa nu ma fi vazut nimeni. Nici macar ingerul meu din zapada. Privesc spre el. Oamenii l-au calcat in picioare. Oameni? Copiii au devenit oameni in toata firea. Dar nu era nimeni in atatia munti de zapada. Zapada? Totul e negru. Culoarea asfaltului dupa ce zapada s-a topit. Nu mai am febra. In sfarsit, pot sa plec. Sa plec. Sa plec.

Sa ies de afara inauntru. Sa intru iar in mine.